CAMPANIA DE PREVENIRE A TRAFICULUI DE PERSOANE ÎN SCOPUL EXPLOATĂRII SEXUALE “Distruge zidul indiferenţei! Traficul de persoane poate fi prevenit.”

0

Proiectul „Reducerea amplitudinii traficului de persoane printr-o mai bună informare a cetăţenilor” finanţat din Fondul pentru Securitate Internă – componenta pentru cooperare poliţienească, a fost gândit şi planificat să conducă la creşterea gradului de informare şi conştientizare a populaţiei în ansamblu şi a grupurilor de risc privind implicaţiile traficului de persoane.

Proiectul vizează derularea unor activităţi menite să asigure dezvoltarea tuturor componentelor luptei antitrafic din România.

Proiectul se derulează la nivel naţional, pe o perioadă de 36 de luni şi îşi propune implementarea a trei campanii de prevenire a traficului de persoane vizând principalele tipuri de exploatare: exploatarea prin muncă, exploatarea sexuală şi exploatarea prin cerşetorie.

Prima campanie naţională de prevenire a traficului de persoane în scopul exploatării prin muncă “Cunoaşte-ţi drepturile! Respectă-ţi obligaţiile!” a urmărit prevenirea traficului de persoane în scopul exploatării prin muncă

Campania de prevenire a traficului de persoane în scopul exploatării sexuale “Distruge zidul indiferenţei! Traficul de persoane poate fi prevenit.” presupune o abordare complexă, întrucât vor fi derulate, la nivel naţional, acţiuni preventive focusate deopotrivă pe cerere şi ofertă.

Instrumentul cheie ce trebuie utilizat pentru creşterea eficienţei activităţilor de informare şi prevenire în domeniul traficului de persoane este parteneriatul.

 

  1. PARTENERI

 

  • Ministerul Afacerilor Externe
  • Ministerul Educaţiei Naţionale
  • Ministerul pentru Românii de Pretutindeni
  • Asociaţia Ecumenică a Bisericilor din România – AIDRom
  • Fundaţia World Vision România
  • Asociaţia eLiberare

 

  1. SCOP ŞI OBIECTIVE

 

Scopul campaniei:

  • prevenirea traficului de persoane în scopul exploatării sexuale.

 

Obiectivele campaniei:

  • creşterea gradului de conştientizare în rândul persoanelor vulnerabile cu privire la traficul de fiinţe umane;
  • informarea şi sensibilizarea populaţiei privind implicaţiile traficului de persoane, în vederea reducerii cererii de servicii, din perspectiva exploatării sexuale.
  • creşterea gradului de implicare a misiunilor diplomatice ale României în informarea cetăţenilor români cu privire la riscurile asociate traficului de persoane;
  • informarea instituţiilor şi organizaţiilor implicate în prevenirea şi combaterea traficului de persoane privind dimensiunea şi formele de manifestare ale acestui fenomen;
  • creşterea implicării în activităţile de prevenire a multiplicatorilor de opinie, în vederea reducerii numărului de informaţii inexacte şi ambigue referitoare la unele aspecte ale traficului de persoane transmise publicului.

 

  1. GRUPURI ŢINTĂ

 

  • minori cu vârste cuprinse între 8 şi 18 ani, cu precădere persoanele de sex feminin;
  • persoane fizice susceptibile să utilizeze serviciile unei victime a traficului de persoane exploatate sexual;
  • reprezentanţi ai instituţiilor şi organizaţiilor implicate în prevenirea şi combaterea traficului de persoane;
  • multiplicatori de opinie (ex. mass-media);
  • publicul larg.

 

  1. MESAJUL, SLOGANUL ŞI LOGO-UL CAMPANIEI

 

Sloganul campaniei:

“Distruge zidul indiferenţei! Traficul de persoane poate fi prevenit.

 

Mesajul campaniei:

„Cererea de servicii sexuale conduce la creşterea victimizării. Folosirea serviciilor unei victime a traficului de persoane este pedepsită de lege.”

 

  1. ACTIVITĂŢILE CAMPANIEI

 

Principalele activităţi din cadrul campaniei:

  • întâlniri directe cu reprezentanţii grupului ţintă în 5 locaţii distincte din România. La aceste activităţi va participa o echipa mixtă, formată din specialişti ai instituţiilor şi organizaţiilor partenere în cadrul campaniei
  • realizarea materialelor promoţionale de susţinere a mesajului antitrafic al campaniei (afiş, pliant etc)
  • realizarea şi difuzarea spotului şi filmului documentar privind problematica traficului de persoane în scopul exploatării sexuale
  • organizarea unui număr de 42 de mese rotunde, la care vor participa instituţii guvernamentale, ONG-uri, autorităţi locale, presă
  • promovarea mesajului antitrafic al campaniei prin intermediul a 34 de panouri publicitare stradale
  • diseminarea materialelor de campanie în cadrul activităţilor de prevenire desfăşurate de specialiştii Centrelor Regionale ale A.N.I.T.P. în vederea susţinerii şi completării întâlnirilor directe cu reprezentanţii grupului ţintă.

 

Imaginea campaniei este cântăreaţa Ada Alexandra Moldovan (ADDA), care a moderat atât filmul documentar, cât şi spotul campaniei.

DESPRE TRAFICUL DE PERSOANE

Cerinţe esenţiale, clarificări (pt. eliminarea confuziei între anumite noţiuni), rolul cererii

 

Traficul de persoane constituie o violare a drepturilor omului şi o atingere adusă demnităţii şi integrităţii fiinţei umane, o ameninţare asupra securităţii individului şi a valorilor sociale şi morale. 

Traficul de persoane este un proces care are următoarele etape: recrutarea, transportarea, transferarea, adăpostirea sau primirea  persoanelor (prin constrângere, răpire, inducere în eroare sau abuz de autoritate sau profitând de imposibilitatea persoanei de a se apăra sau de a-şi exprima voinţa ori de starea de vădită vulnerabilitate a acelei persoane, ori prin oferirea, darea, acceptarea sau primirea de bani ori de alte foloase în schimbul consimţământului persoanei care are autoritate asupra acelei persoane),  cu scopul de a le exploata.

 

Traficul de persoaneART. 210 – Codul Penal

   (1) Recrutarea, transportarea, transferarea, adăpostirea sau primirea unei persoane în scopul exploatării acesteia, săvârşită:

  1. a) prin constrângere, răpire, inducere în eroare sau abuz de autoritate;
  2. b) profitând de imposibilitatea de a se apăra sau de a-şi exprima voinţa ori de starea de vădită vulnerabilitate a acelei persoane;
  3. c) prin oferirea, darea, acceptarea sau primirea de bani ori de alte foloase în schimbul consimţământului persoanei care are autoritate asupra acelei persoane, se pedepseşte cu închisoare de la 3 la 10 ani şi interzicerea exercitării unor drepturi.

    (2) Traficul de persoane săvârşit de un funcţionar public în exerciţiul atribuţiilor de serviciu se pedepseşte cu închisoare de la 5 la 12 ani.

    (3) Consimţământul persoanei victimă a traficului nu constituie cauză justificativă.

 

CERINTE ESENTIALE pentru existenţa infracţiunii de trafic de persoane

 

  1. O primă cerinţă esenţială ce trebuie îndeplinită pentru existenţa infracţiunii de trafic de persoane constă în săvârşirea uneia dintre variantele alternative ale elementului material, respectiv recrutarea, transportarea, transferarea, adapostirea sau primirea unei persoane.
  2. A doua cerinţă esenţială necesară pentru existenţa infracţiunii de trafic de persoane este ca acţiunile incriminate să fie săvârşite prin una din următoarele modalităţi prevăzute în norma de incriminare, ce reprezintă diferite forme de abuz direct sau indirect, moral sau fizic: prin constrângere, răpire, inducere în eroare sau abuz de autoritate, profitând de imposibilitatea de a se apăra sau de a-şi exprima voinţa ori de starea de vădită vulnerabilitate a acelei persoane, prin oferirea, darea, acceptarea sau primirea de bani ori de alte foloase în schimbul consimţământului persoanei care are autoritate asupra acelei persoane.
  3. A treia cerinţă esenţială se referă la existenţa unui anumit scop al infracţiunii, respectiv exploatarea victimei.

 

TIPURILE DE EXPLOATARE în traficul de persoane:

Potrivit legislaţiei, formele de exploatare a victimelor traficului de persoane sunt :

  • exploatare sexuală (obligarea la practicarea prostituţiei, la manifestări pornografice în vederea producerii şi difuzării de materiale pornografice sau la alte forme de exploatare sexuală);
  • exploatare prin muncă
  • obligarea la practicarea cerşetoriei; 
  • obligarea la comiterea de furturi;
  • prelevarea de organe, ţesuturi sau celule de origine umană.

 

Potrivit art. 182 din Codul Penal, prin „exploatarea unei persoane” se înţelege:

  1. a) supunerea la executarea unei munci sau îndeplinirea de servicii, în mod forţat;
  2. b) ţinerea în stare de sclavie sau alte procedee asemănătoare de lipsire de libertate ori de aservire;
  3. c) obligarea la practicarea prostituţiei, la manifestări pornografice în vederea producerii şi difuzării de materiale pornografice sau la alte forme de exploatare sexuală;
  4. d) obligarea la practicarea cerşetoriei;
  5. e) prelevarea de organe, ţesuturi sau celule de origine umană, în mod ilegal.

Cazuistica de până în prezent se limitează la primele patru puncte.

 

CLARIFICAREA ANUMITOR NOŢIUNI

Pornind de la Cerinţele esenţiale pentru existenţa infracţiunii de trafic de persoane, putem elimina confuziile între următorii termeni, care presupun încadrare juridică diferită:

  1. trafic de persoane în vederea exploatării sexuale versus proxenetism şi/sau prostituţie,
  2. recrutarea victimei traficului de persoane cu promisiunea de prostituţie versus prostituţie
  3. trafic de persoane în vederea exploatării prin muncă versus exploatare prin muncă şi/sau înşelăciune
  4. trafic de persoane versus trafic de migranţi,
  5. trafic de persoane în vederea prelevării ilegale de organe versus prelevare ilegală de organe
  6. confuzia creată de utilizarea termenului de sclavie / sclavie modernă

 

CEREREA – „motorul” traficului de persoane

 

Creşterea cererii de servicii sexuale, de forţă de muncă ieftină, preocuparea/interesul crescut al mediului de afaceri/producţie pentru obţinerea de profit cu investiţii şi costuri minime, reprezintă factori care influenţează în mod direct intensificarea activităţii reţelelor de trafic de persoane. Actualitatea economică şi socială pe parcursul ultimilor ani a determinat creşterea vulnerabilităţii la trafic a anumitor grupuri sociale.

Traficul de persoane este un fenomen complex, transnaţional. De multe ori acesta presupune ţări sursă, ţări de tranzit şi ţări de destinaţie.

Cererea de servicii în statele de destinaţie ale victimelor traficului reprezintă una din principalele cauze ale acestui fenomen. Din păcate, vorbim despre o cerere tot mai mare de servicii sexuale sau de muncă foarte prost plătită ori neplătită.

Cererea de servicii este o cauză majoră a intrării victimelor în situaţii de trafic şi exploatare. Cererea pentru serviciile ”oferite” de către victimele traficului de persoane este ”motorul” care acţionează întreg angrenajul de elemente ce fac posibilă recrutarea şi exploatarea victimelor, într-un context în care multe persoane vulnerabile s-au îndreptat către capcanele victimizării prin trafic şi exploatare, indiferent de forma pe care acestea o îmbracă.

Această cerere se întâlneşte cu oferta grupului ţintă din ţările de destinaţie, care pleacă în ţările de exploatare pentru o viaţă mai bună (şi nu în mod necesar din cauza sărăciei). Victimele se aşteaptă la un trai mai bun, la respect şi la protecţie.

Dialogul cu instituţiile raportorilor naţionali anti-trafic sau cu mecanismele echivalente instituţiei raportorului naţional, din ţările europene, cu reprezentanţi ai instituţiilor şi organizaţiilor naţionale anti-trafic, împreună cu rapoartele naţionale privind situaţia traficului de persoane conduc la concluzia că, în multe state europene, cererea de servicii este o cauza majoră a intrării victimelor, în  general, şi a copiilor, în mod particular, în situaţii de trafic şi exploatare.

 

ALTE ARTICOLE INTERESANTE

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here