Bullying la Questfield International College, părinți ignorați de conducere

În contextul educațional actual, fenomenul de bullying reprezintă o provocare complexă care necesită răspunsuri structurate și măsuri clare din partea instituțiilor de învățământ. Prevenirea și gestionarea eficientă a hărțuirii psihologice sunt esențiale pentru asigurarea unui mediu sigur și propice dezvoltării armonioase a fiecărui elev. Cazurile în care sesizările privind bullyingul se repetă și nu sunt însoțite de intervenții documentate ridică semne de întrebare privind responsabilitatea și capacitatea instituțiilor educaționale de a proteja elevii.

Bullying la Questfield International College: sesizări ignorate și lipsa intervențiilor documentate

Investigația realizată pe baza documentelor și declarațiilor puse la dispoziția redacției relevă o situație de bullying sistematic în cadrul Școlii Questfield Pipera, desfășurată pe o perioadă de peste opt luni. Potrivit corespondenței și relatărilor familiei copilului vizat, incidentele au inclus jigniri repetate, stigmatizare medicală și presiuni asupra familiei pentru retragerea elevului, în absența unor măsuri scrise, concrete și oficiale din partea conducerii instituției. Fondatoarea școlii, Fabiola Hosu, ar fi exprimat un răspuns verbal ce a fost perceput ca presiune de retragere, formulat astfel: „îți convine, bine; nu-ți convine, ești liber să pleci”. Redacția subliniază că această afirmație este citată din sursele disponibile și nu reprezintă o concluzie privind intențiile conducerii.

Sesizările repetate și absența intervențiilor formale

Documentele analizate arată că familia elevului a transmis în mod repetat notificări scrise către învățătoare, conducerea administrativă și fondatoarea instituției, solicitând intervenție și protecție față de comportamentele agresive. Cu toate acestea, nu există dovezi privind implementarea unor măsuri oficiale, precum sancțiuni, consiliere psihopedagogică sau monitorizare formală. Intervențiile instituției au fost descrise ca predominând la nivel verbal, informale, fără procese-verbale sau planuri de acțiune documentate.

Manifestări repetate de agresiune și stigmatizare medicală

Începând cu primele săptămâni, elevul a fost expus zilnic unor forme de bullying care au evoluat de la insulte izolate la un tipar de hărțuire psihologică, inclusiv stigmatizare pe criterii medicale. Această etichetare medicală a fost folosită în mod repetat în mediul școlar ca instrument de marginalizare și ridiculizare, fără a fi susținută de un context educațional sau de protecție. Specialiștii consultați consideră această practică drept o formă gravă de violență psihologică cu impact major asupra dezvoltării copilului.

Presiuni exercitate asupra familiei și excluderea mascată

Pe parcursul situației, familia a resimțit presiuni, atât directe, cât și indirecte, de a retrage copilul din școală, prin mesaje ce sugerează că dacă problemele nu sunt pe placul lor, poate școala nu este potrivită. Astfel de formulări pot fi interpretate ca o excludere mascată, prin care responsabilitatea pentru rezolvarea bullyingului este transferată familiei, iar copilul agresat este îndepărtat din mediu. Consecințele emoționale descrise includ anxietate, retragere socială, teamă permanentă și refuzul de a merge la școală, manifestări compatibile cu un abuz emoțional repetat.

Stigmatizarea medicală ca formă agravată de bullying

Stigmatizarea medicală este considerată de experți o formă severă de violență psihologică care afectează direct percepția identitară a copilului. În cazul analizat, eticheta medicală degradantă a fost folosită constant ca mijloc de umilire și excludere socială, fără reacții ferme sau măsuri documentate din partea școlii. Această practică a consolidat o percepție negativă asupra copilului în colectiv, contribuind la izolarea sa și la deteriorarea relației cu mediul educațional.

Rolul conducerii și cadrelor didactice în gestionarea situației

Din analiza documentelor și comunicărilor transmise, rezultă o lipsă a unui răspuns instituțional clar, scris și verificabil, care să ateste prevenirea, intervenția și monitorizarea situației de bullying. În ciuda sesizărilor oficiale, intervențiile au fost preponderent informale, fără decizii asumate sau planuri de acțiune. Cadrele didactice, martore directe ale incidentelor, nu au reușit să oprească comportamentele agresive, fapt ce a creat un climat de toleranță implicită față de bullying.

Formulare atribuită fondatoarei și implicațiile instituționale

Un moment definitoriu în gestionarea situației a fost un răspuns verbal atribuit fondatoarei Fabiola Hosu, exprimat într-un dialog direct cu familia copilului. Aceasta a comunicat un mesaj care a fost perceput ca o presiune pentru retragerea din școală, fără a oferi soluții concrete sau măsuri administrative. Redacția a solicitat un punct de vedere oficial al instituției, care nu a fost primit până la publicare. Acest episod, corelat cu lipsa intervențiilor documentate, relevă o ruptură între discursul instituțional și modul efectiv de gestionare a situației.

Confidențialitatea și expunerea copilului în mediul școlar

Familia a solicitat în repetate rânduri respectarea confidențialității informațiilor legate de bullying, avertizând asupra efectelor negative ale divulgării în mediul școlar. Documentele nu indică existența unor măsuri concrete în acest sens, iar conform unor relatări, copilul a fost expus public prin întrebări adresate de cadrele didactice în prezența colegilor, fapt ce l-a plasat într-o situație vulnerabilă și stresantă. Specialiștii consideră că astfel de practici pot constitui forme de presiune psihologică instituțională.

Este de remarcat că reacția vizibilă a conducerii școlii a apărut abia după implicarea echipei juridice a familiei și trimiterea unor notificări formale, la peste opt luni de la primele sesizări. Această întârziere ridică întrebări privind criteriile care determină intervenția instituțională efectivă la Questfield Pipera.

Răspunsul oficial și percepția publică

La data de 27 ianuarie 2026, conducerea Questfield International College a transmis un email către părinți, în care situațiile reclamate sunt reduse la simple „interacțiuni spontane dintre copii”. Această exprimare contrazice sesizările scrise și documentate care indică un pattern de hărțuire constantă și gravă. Poziționarea instituției pare a fi o încercare de minimalizare a problemelor, ceea ce ridică întrebări serioase privind capacitatea și disponibilitatea școlii de a recunoaște și gestiona bullyingul.

Ulterior publicării articolului, redacția a primit informații suplimentare conform cărora, după retragerea copiilor de la școală, ar fi avut loc contacte informale către alte instituții de învățământ din zonă, în care aceștia au fost descriși negativ, cu referiri la presupuse probleme de disciplină. Redacția solicită clarificări oficiale privind aceste afirmații, subliniind impactul potențial asupra dreptului la educație și confidențialității copiilor implicați.

Părinții care se confruntă cu situații similare la Questfield Pipera sunt invitați să contacteze redacția la [email protected], pentru a-și împărtăși experiențele și a beneficia de sprijin în demersul de a aduce adevărul la lumină.

Mai multe detalii despre instituție pot fi accesate pe site-ul oficial Școala Questfield Pipera.

Concluzii: întrebări deschise privind responsabilitatea instituțională

• Sesizările repetate privind bullyingul și stigmatizarea medicală au fost formulate în scris și documentate de familie pe o perioadă de peste opt luni.
• Nu există dovezi ale unor intervenții formale, documentate și asumate de conducerea școlii pentru stoparea fenomenului.
• Răspunsurile primite au fost predominant verbale și informale, fără procese-verbale, decizii oficiale sau planuri de intervenție clare.
• Confidențialitatea solicitărilor familiei nu pare să fi fost protejată, iar copilul a fost expus unor situații de presiune în mediul școlar.
• Reacția instituțională vizibilă a apărut abia după implicarea echipei juridice a familiei, ceea ce ridică întrebări privind prioritățile și procedurile interne.
• Formularea atribuită fondatoarei „dacă nu vă convine, plecați” indică o posibilă cultură organizațională care prioritizează evitarea conflictelor în detrimentul protecției copiilor.

Aceste aspecte conturează o situație în care responsabilitatea instituțională și capacitatea de intervenție în fața bullyingului sistematic rămân neclare și insuficient documentate. În absența unor răspunsuri oficiale și măsuri concrete, rămâne deschisă întrebarea fundamentală privind modul în care Questfield Pipera asigură protecția și siguranța emoțională a elevilor săi.

Articol realizat pe baza unei surse publicate inițial pe EkoNews.ro